O treime din angajatorii din întreaga lume se confruntă cu lipsa de specialişti. Acesta este rezultatul general al studiului anual efectuat de Manpower în 32 de ţări, referitor la deficitul de talente. România se situează în fruntea clasamentului. Chiar dacă „barometrul talentelor“ indică o scădere a crizei cu zece procente faţă de anul 2007, lipsa de personal înregistrează cote alarmante în România: 73% din angajatori au dificultăţi în recrutarea de personal. În topul ţărilor afectate de recesiunea de pe piaţa muncii urmează Japonia (63%), Hong Kong (61%), Singapore (57%) şi Australia (52%). La cealaltă extremă se situează Statele Unite, unde scorul s-a ameliorat cu 19%, şi Marea Britanie, cu 22% faţă de 2007.
Dintre toate ţările cuprinse în ancheta Manpower, cel mai rău se descurcă angajatorii europeni. Dacă pe continentul american deficitul de personal s-a redus cu 34% faţă de anul trecut, iar în ţările din zona Asia-Pacific cu 2%, în spaţiul EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Sud), criza de resurse a crescut cu un procent. Angajatorii din Suedia, Germania, Norvegia şi Austria par să se confrunte cu problemele cele mai mari. Răspunsurile lor indică o creştere, faţă de anul trecut, a deficitului de talente cu 5%-11%. În afară de România, care a întrecut toate ţările lumii, proporţii mari ale crizei mâinii de lucru întâlnim şi în Polonia (49%), Grecia (47%) şi Cehia (37%). Deoarece aceste ţări au fost cuprinse în studiu doar din 2008, nu se pot face încă analize comparative pentru a vedea dinamica pieţei locale.
Criză generală de muncitori calificaţi
Rezultatele anchetei indică nu numai deficitul cantitativ de resurse umane, ci şi modificări structurale. Schimbările din clasamentul celor mai deficitare posturi ilustrează lipsa de strategie pe termen lung în domeniul elaborării politicilor de ocupare din fiecare stat. Locul întâi, la nivel global, ocupat anterior de reprezentanţii în vânzări, a fost adjudecat acum de muncitorii calificaţi, ceea ce dovedeşte că nu numai ministrul muncii din România a fost prins pe picior greşit. Din cele 17 ţări grupate în EMEA, 13 indică lipsa muncitorilor calificaţi, în special a electricienilor, sudorilor, tâmplarilor, zidarilor, instalatorilor şi pietrarilor. Incidenţa deficitului arată că elaborarea unei strategii de formare a specialiştilor cu studii medii în aceste ocupaţii a fost neglijată, potrivit zicalei „are balta peşte“. Greşit!
Noua generaţie nu mai este dispusă să se orienteze în profesii care presupun multă pregătire practică, efort fizic ridicat şi salarii mici. Studiul indică extinderea crizei şi la cealaltă extremă: manageri şi executivi. Dacă anul trecut gradul de dificultate în recrutare poziţiona categoria management/executiv pe locul 9 în Top 10 Hot Jobs, criza de specialişti în conducerea afacerilor din anul acesta, la nivel global, a condus la urcarea lor pe locul al cincilea al clasamentului. Angajatorii care resimt nevoia unor manageri performanţi provin din Asia-Pacific – India, China, Hong Kong, Singapore –, zonă care a devenit un loc fierbinte al investiţiilor corporaţiilor transnaţionale în servicii financiare şi în industria tehnologiilor de vârf.
Pe lista întocmită de Manpower anul acesta au intrat asistenţii administrativi, dar şi specialiştii IT, segmente care în anul 2007 nu figurau în topul celor mai deficitare ocupaţii. Nouă ţări din EMEA precizează că au probleme cu recrutarea secretarelor şi a asistenţilor administrativi şi tot atâtea se confruntă cu criza specialiştilor IT. Necesarul de informaticieni este însă mult mai mare în ţările din zona Asia-Pacific. India plasează recrutarea IT-iştilor pe primul loc. În China, în schimb, posturile de tehnicieni rămân cele mai dificile proiecte de recrutare, în timp ce posturile pentru muncitori necalificaţi coboară de pe locul doi pe locul opt în clasamentul deficitului de forţă de muncă elaborat de Manpower în acest an.
AM RĂMAS FĂRĂ INGINERI ÎN ROMÂNIA
Principalii factori care au determinat criza de resurse umane din România sunt atât de natură pozitivă (puternica dezvoltare economică a ţării din ultimii ani), cât şi negativă: criza de forţă de muncă din alte regiuni.
Creşterea economică declanşată după anul 2000 a contribuit la crearea de locuri de muncă, dar şi la apariţia unor noi specializări adecvate tehnologiilor. Pe de altă parte, deschiderea frontierelor a favorizat migrarea a peste 2,5 milioane de români spre alte ţări din Europa, dar şi spre SUA. Scăderea natalităţii şi îmbătrânirea populaţiei au fost alţi factori importanţi care au contribuit la agravarea crizei de personal. Şi, nu în ultimul rând, trebuie amintit sistemul de educaţie inadecvat noilor condiţii economice, din cauza corelării reduse dintre programele de învăţământ şi strategiile investitorilor referitoare la calificările şi specializările necesare dezvoltării afacerilor.
Toţi aceşti factori au marcat piaţa resurselor umane, făcând şi mai dificilă găsirea oamenilor potriviţi, cu specializări şi calificări adaptate nevoii, la locul potrivit şi în momentul necesar. Intervenţiile punctuale ale angajatorilor pentru acoperirea deficitului de personal s-au dovedit, în timp, insuficiente. Pentru a contracara perpetuarea crizei trebuie abordate acţiuni strategice la nivel naţional.
Încurajarea şi susţinerea parteneriatelor public-private pot fi modalităţi eficiente pentru evitarea efectului negativ de domino pe care actuala criză îl poate declanşa, abordarea proactivă fiind unul din elementele de bază ale unei dezvoltări economice sănătoase. Investitorii trebuie, la rândul lor, să se concentreze permanent asupra găsirii de soluţii adaptate pentru a asigura eficienţa businessului. Dezvoltarea angajaţilor prin noi specializări, crearea de parteneriate cu instituţiile de învăţământ, îmbinarea politicilor de atragere şi retenţie, redefinirea joburilor sunt doar câteva dintre soluţiile pe care trebuie să se focalizeze companiile pentru a contracara efectele deficitului generalizat de forţă de muncă.
Vânătoarea de manageri de-abia începe
Managerii din România au început să aibă o bună educaţie în afaceri şi experienţă. Foarte mulţi au urmat cursuri de specializare şi au beneficiat de programe de practică în companii de renume din străinătate. Un număr mare de manageri din domeniul resurselor umane, financiar, al achiziţiilor, logisticii au lucrat efectiv pe poziţii de conducere în companii din Europa Centrală şi de Vest. După ce au câştigat experienţă, s-au reîntors în ţară, pe poziţii de manager general, devenind responsabili pentru activitatea derulată de companiile respective în Europa de Sud.
Probleme mari, după revenirea în ţară, au însă tinerii care s-au specializat în instituţii prestigioase din străinătate. Aceştia au bune cunoştinţe, dar mai puţină experienţă. Ei îşi doresc să fie promovaţi pe posturi de conducere, dar cele mai multe firme nu au implementat programe pentru dezvoltarea carierei acestora şi nici nu sunt dispuse să plătească salariile solicitate. Angajatorii spun că aceşti candidaţi au aşteptări salariale exagerate pentru piaţa din România. Cer salarii cu 20% mai mari decât cele pe care le-au avut în străinătate. Singurele firme care pot face oferte mai mari sunt cele din domeniul telecomunicaţiilor, farmaceuticelor, serviciilor financiare şi imobiliare, deoarece obţin profituri mari. Când însă economia românească va intra în faza de consolidare, iar eu estimez că acest lucru se va întâmpla peste vreo trei ani, directorii din sectorul imobiliar, spre exemplu, nu vor mai primi salariile de acum.
Deocamdată, nu se poate vorbi despre o criză generalizată la nivelul posturilor de conducere. În clipa în care economia românească se va consolida, vom asista la un deficit de manageri cu experienţă în afaceri pe pieţe mature sau în gestionarea crizelor. De-abia în acel moment vom apela la „importul“ de manageri străini, pentru a face faţă noilor situaţii. Aceştia nu vor veni pe salarii mai mari decât în ţara lor de origine, ci pentru provocările profesionale pe care le va oferi dezvoltarea afacerilor la acea dată. Atunci se va termina cu răsfăţul managerilor vânaţi până acum de companii.
AMERICA - PROBLEME CU MESERIILE TRADIŢIONALE
Inginerii, constructorii de maşini/operatorii maşini şi muncitorii calificaţi sunt, în acest moment, cei mai căutaţi candidaţi de pe piaţa americană. Criza de ingineri înregistrată în acest an este surprinzătoare, dacă facem comparaţie cu topul realizat anul trecut, unde nici măcar nu figurau în clasament. În 2007, reprezentanţii de vânzări ocupau locul întâi în topul preferinţelor angajatorilor, iar constructorii de maşini, pe locul 10. Pentru al treilea an consecutiv, reprezentanţii de vânzări, tehnicienii, contabilii/ specialiştii financiari şi constructorii de maşini rămân pe lista personalului cel mai greu de achiziţionat în companiile americane.
Studiul efectuat în acest an de Manpower în America de Nord, asupra a 2.000 de angajatori, confirmă tendinţele anilor anteriori referitoare la interesul angajatorilor pentru personal cu abilităţi speciale.
Europa are nevoie de muncitori calificaţi
Ţările europene se confruntă în acest an cu deficit major de muncitori calificaţi, mecanici, reprezentanţi în vânzări şi şoferi. Aceste poziţii ocupă primele locuri în topul deficitelor de talente din Europa Centrală, Orientul Mijlociu şi Africa de Sud (EMEA). Muncitorii calificaţi, în special cei din domeniul construcţiilor, sunt cap de afiş pe lista recrutorilor în 13 ţări din cele 17 cuprinse în EMEA. Excepţie face Olanda, unde tehnicienii sunt la mare căutare. În România, locul de onoare revine acum inginerilor. Dar şi lipsa managerilor pune în pericol dezvoltarea economică. Dintre toate ţările UE, doar Spania ne egalează la deficitul de manageri. Polonia şi Cehia nu se confruntă deloc cu problema găsirii managerilor, această poziţie lipsind din topurile Hot Jobs locale.
